Dacă Camil Petrescu rostea " câtă luciditate, atâta dramă", în cazul istoricilor s-ar putea spune "câtă luciditate, atât obiectivism" sau "câtă luciditate, atâta sănătate socială, spirituală sau culturală"- toate acestea raportate la trecutul istoric transilvănean. Unii istorici dau dovadă de adevărat profesionalism în cercetarea ştiinţifică a trecutului Transilvaniei.

Harald Roth este un istoric care şi-a lansat de curând ultima carte şi în limba română. Născut în 1965, Roth este director al Institutului Gundeslheim/Neckar Siebenbürgen din Sibiu şi lector la Universitatea Heidelberg. Cu titlul "Mică istorie a Transilvaniei", cartea sa a fost tradusă până acum în două din limbile culturale ale Transilvaniei: maghiară şi germană. Joi, 15 iunie, a avut loc prezentarea traducerii româneşti a cărţii sale, la librăria " Romulus Guga" din Tîrgu Mureş, în prezenţa mai multor oameni de cultură.

Prof. Dr. Alexandru Cistelecan a făcut prezentarea lucrării, a cărei structură şi conţinut este asemănătoare cu cea a unui manual concis referitor la problematica abordată. După Cistelecan, lucrarea lui Roth este cea mai bună carte scrisă despre istoria Transilvaniei. Este o lucrare clară, concisă, în spiritul tipic cercetării germane. Unul din câştigurile aduse de carte este că autorul a surprins istoria fiecărei grupări etnice a Transilvaniei, cu specificul propriu ca şi cu interacţiunile şi influenţele reciproce. Din acest punct de vedere, cartea încearcă o reconstituire a trecutului istoric cât se poate de concretă şi apropiată de adevăr.

Prof. dr. Ovidiu Pecican, prefaţatorul lucrării, a spus că lucrarea trece dincolo de abordarea naţionalistă a istoriei, obişnuită până acum în spaţiul românesc, trecând la o cercetare obiectivă, care ţine cont de toate datele unei cercetări ştiinţifice. S-a amintit că, de fapt, ideea de "naţiune" este de dată destul de rece