Detaliile care particularizeaza biografiile sunt locurile si anii de detentie, profesia (prezentata conform uneia dintre reprezentarile "omului nou") si functia de partid de dupa 1944. Atributiile fiecaruia sunt corelate, in acest ultim caz, cu aspiratiile multimii: Vasile Luca este, bunaoara, comunistul caruia taranii ii datoreaza improprietarirea; Lucretiu Patrascanu este "justitiarul" aflat in slujba poporului; Ana Pauker, "invatatoarea noastra" Exagerate si eliptice in scopul unei imagini pozitive despre comunistii internationalisti si prietenia romano-sovietica, dupa instaurarea regimului cu tenta nationalista si succesiunea la putere a unei noi generatii de conducatori, insesi articolele oficiosului partidului au devenit "nepotrivite" spiritului vremii. Astfel ca, dupa 1965, din fondurile bibliotecilor publice a fost scoasa si data la topit colectia ziarului Scanteia. Cele cateva colectii pastrate in fondurile speciale sunt insa astazi un bun prilej de comparatie intre adevarul din arhive si falsul propagandistic.

Rasfoind Scanteia verii si toamnei anului 1946 atrage atentia rubrica intitulata "Cui dam votul si increderea noastra". In spatiile generos acordate sunt prezentate biografiile romantate ale candidatilor comunisti in alegerile electorale. Modificarile operate in asemenea "povestirile eroice" s-au facut dupa canoanele preluate din presa sovietica de gazetarii romani care-si facusera acolo ucenicia in anii razboiului ori fusesera ulterior trimisi "in schimb de experienta".

La modul general, articolele sunt construite pe o schema repetitiva in cateva note esentiale. Fiecare personaj este prezentat ca avand o origine sociala adecvata teoriei "luptei de clasa". Adica "se trage" din "parinti muncitori" care, cu toata harnicia lor, traiau in saracie, la tara ori la oras. Daca in saracie crescusera Gheorghiu-Dej, Vasile Luca sau Chivu Stoica,