Astfel, este importantă atât compoziţia, cât şi consistenţa alimentelor. Cele bogate în fosfaţi şi azotaţi (spanac, fasole, mazăre) produc prin eliminarea amoniacului şi ureei (care se face şi prin salivă) o creştere a pH-ului salivar, favorizând precipitarea sărurilor minerale, deci formarea tartrului. Dietele cu alimente moi, ultrarafinate nu solicită destul aparatul masticator, eliminând astfel autocurăţirea, mecanism ce se realizează pe suprafaţa dinţilor cu ajutorul musculaturii aflate în mişcare.
Tartrul se poate îndepărta de către medicul dentist, printr-o procedură numită detartraj, urmată de periaj profesional şi instrucţiuni referitoare la menţinerea unei igiene orale corecte. Mulţi pacienţi au tendinţa de a refuza detartrajul, din teama de a nu favoriza astfel apariţia cariei dentare în regiunile unde se înlătură tartrul. Persoanelor care prezintă acumulări pronunţate de tartru se recomandă repetarea procedeului de igienizare de două ori pe an.
Tartrul este un factor favorizant pentru bolile parodonţiului, afecţiuni ale ţesuturilor care asigură menţinerea dintelui în os. Prezenţa acestui depozit determină în timp retracţia şi inflamarea gingiei, cu diminuarea suportului osos, deci implicit mobilizarea şi pierderea dintelui afectat.
Dr. PETCU Blanka
Astfel, este importantă atât compoziţia, cât şi consistenţa alimentelor. Cele bogate în fosfaţi şi azotaţi (spanac, fasole, mazăre) produc prin eliminarea amoniacului şi ureei (care se face şi prin salivă) o creştere a pH-ului salivar, favorizând precipitarea sărurilor minerale, deci formarea tartrului. Dietele cu alimente moi, ultrarafinate nu solicită destul aparatul masticator, eliminând astfel autocurăţirea, mecanism ce se realizează pe suprafaţa dinţilor cu ajutorul musculaturii aflate în mişcare.
Tartrul se poate îndepărta de către medicul dentist, printr-o procedură numită