Amploarea fenomenului “blocuri in gradini” este demonstrata de anunturile din ziarele de specialitate referitoarea la cumpararea de gradini, sau de interesul foarte mare al agentilor imobiliari, care practic merg din casa in casa, in zonele periferice ale orasului, si negociaza cumpararea gradinilor.
Imobilele ridicate in gradini nu respecta regulile privind procentul de ocupare a terenului sau distanta fata de vecini, distruge formatul urbanistic al respectivei zone sau, in cazul blocurilor, creeaza un precedent periculos intr-un cartier de case.
Pentru ca schema sa fie completa, elementul “gradina” se combina, inainte sau dupa gasirea ei, cu procedura de parcelare a terenului, dupa ce eventuala casa veche din gradina a fost daramata. Astfel, se poate construi cate un imobil pe fiecare parcela, suprafata minima fiind de circa 500 de metri patrati.
ZIUA de Cluj a “centralizat” mai multe sesizari primite pe adresa redactiei, care invoca acelasi mod de operare al celor care construiesc in zonele de case. Schema “locuinte in gradina” poate fi exemplificata prin constructiile de pe strazile Trandafirilor, Garoafelor si Antonio Gaudi.
Lectia unu: autorizatiile se dau pe spranceana
La numarul 10 de pe strada Trandafirilor, din cartierul Dambul Rotund, Andras Zsigmond, patron al societatii Maxim Energy SRL si asociat in Bomya SRL, a cumparat o casa veche. La fel ca restul caselor de pe respectiva strada, si cea cumparata de Zsigmond avea in spatele ei o gradina. Terenul, de 1000 mp, de la numarul 10 de pe Trandafirilor a fost parcelat apoi in doua suprafete egale.
Zsigmond a ramas cu casa si un mic teren pe langa ea, iar partea din spate cu gradina a fost vanduta lui Mihai Horea Rosca. Acesta a obtinut, in 20 martie, autorizatia de constr