La inceputul saptamanii trecute a trebuit sa fac un drum cu masina pana la Bucuresti. Cum de ani buni, pentru a ajunge in Capitala, m-am folosit doar de serviciile CFR-ului, am intrebat si eu un cunoscator intr-ale soselelor pe unde sa merg. Iar sfatul a fost: Arad Ð Deva Ð Sibiu Ð Valcea Ð Pitesti Ð Bucuresti. M-am conformat si am pornit. Nu am iesit bine din Arad si m-am "ciocnit" de un radar. Cativa kilometri mai incolo, un altul. Si tot asa, din localitate in localitate, cu vreo cateva exceptii, pana la Pitesti. Iar ca "tacamul" sa fie complet, din sens invers au tot venit, una dupa alta, in coloane mici, coloane mari sau singurele, masini ale Politiei. Ale Politiei Rurale. Dacii Logan, nou-noute, albe, cu girofaruri deasupra, ca niste cocuri ros-albastre. O minunatie! Mai ales cand erau si pornite si... luminau, spre distractia "proprietarilor" si stresul soferilor care circulau in ambele sensuri. Daca dupa ce mi-au trecut prin fata primele 20 de masini "politiste" am crezut ca e vreo mare actiune de prindere a unui supercriminal, iar dupa urmatoarele 40 am fost convins ca-i nunta in marea familie a oamenilor in uniforma, ultimile 70-80 de Loganuri m-au dezmeticit. Politistii din comunele si satele Vestului Romaniei au fost dotati cu masini. Le luasera in primire de la Pitesti sau Bucuresti si se intorceau fericiti la posturile lor. Ce dovada mai buna ca Europa se apropie de noi cu mare viteza si suntem pregatiti sa o primim cum se cuvine? E foarte bine ca Politia Rurala are masini. E firesc ca ele sa-si arate botul descurajant la marginea drumurilor, caci vitezomanii reactioneaza prompt si apasa franele. Dar nu mi se pare deloc normal sa-l vezi pe domn' plutonier intr-o parcare, sprijinit de Loganul cu girofarul in functiune, tragand clopotele unei dominisoare plina de... zambete. Eu am vazut unul cand m-am intors (dupa o saptamana, pe alta ruta, fara radar