- Diverse - nr. 121 / 22 Iunie, 2006 Pelerinaj in Serbia (II) Motto : Cand de cineva te legi, nu te mai dezlegi... (Vasile Barbu, scriitor din Uzdin) Cel care ii indeamna mereu la binele frumosului pe uzdineni este Vasile Barbu. Surazator si exigent, poetul din Uzdin si-a facut vatra de cuvant la Casa Romanilor. Pumn de lumina, intre multime de tei, chiar pe strada Eminescu. Printre drugi, fuse, sucalite, fotografii sterse, unelte si straie vechi (Casa Romanilor e si Muzeul etnografic al Uzdinului), cuvintele limbii romane poarta, in calde inflexiuni, povestea de demult si povestea zilei de acum; "vremuri sfinte", cum le numeste un poet de-al locului, pentru ca au in miez un ideal. Aici, la Casa Romanilor, sunt primiti, cu paine si sare, cei veniti de departe, "hoinarind cu dorul..." Sub grinda Casei lumineaza sute de titluri ale Bibliotecii Tibiscus. Unele sunt ale astristilor mureseni. Aici prinde viata ideea culturala cea buna a Societatii literar-artistice Tibiscus, de-a edita cartile romanilor din Voivodina. Este locul unde vine seniorul din Uzdin, profesorul Gheorghe Lifa, sa-si aminteasca (amintindu-ne!) de anul 1942, cand 47 de feciori din Deliblata, Seleus, Costei, Torac, Straja, Sarcia sau Uzdin s-au inscris in "clasa I de liceu" , sa fie ei insisi; stiind ca mila strainilor e "ca umbra de la spini". La Casa Romanilor din Uzdin vin poetii Livius Lapadat, Gheorghe Balos, Valeriu Grosu sa prinda dulcele amintirilor in grai banatean, sa admire fotografiile incolore, cum le numea poetul Pavel Gataiantu, despre ziua de piata, o zi de miercuri, cand "armasarii Uzdinului /mergeau in tropot spre adapau...". Din locul acesta, Marioara Sarbu le trimite, in versuri, mamelor care "au inghitit cu noduri" fumul razboiului, scrisori de alinare, intrebandu-se si intrebandu-le: " Cine a gresit in toate?!" Aici, la Casa Romanilor, vin pastoralele PS Daniil Stoenescu,