Transparenta in administratia publica ar trebui sa fie o conditie obligatorie pentru toti functionarii publici. Pentru ca România tindea sa devina o feuda pe care alesii natiunii o administrau dupa bunul plac, a fost nevoie de o lege speciala care sa responsabilizeze administratia publica fata de cetatean. De la ce s-a vrut si pâna la ce s-a obtinut este insa cale lunga. Sporirea gradului de transparenta la nivelul intregii administratii publice, stimularea participarii active a cetatenilor in procesul de luare a deciziilor administrative sunt scopurile pe care legislativul a vrut sa le atinga atunci când a adoptat Legea nr. 52/2003 pentru transparenta in administratia publica. Unul dintre instrumente a fost Comitetul consultativ cetatenesc, organism pe care administratia locala de la Craiova l-a creat la aproape un an de la aparitia legii. Prin Hotarârea Consiliului Local nr. 87/2004, consilierii craioveni au aprobat regulamentul de functionare a Comitetului consultativ cetatenesc, care ar fi trebuit sa numere 15 membri „cu un puternic sentiment al apartenentei la comunitate si care ofera datorita tinutei morale credibilitatea mesajului transmis dinspre si inspre cetatean“, dupa cum scrie in Regulamentul de functionare a Comitetului consultativ cetatenesc. Hotarârea spune 15, iar functionarii fac 48 Dupa aprobarea regulamentului de functionare, crearea propriu-zisa a comitetului a mai intârziat un timp in birourile functionarilor de la Departamentul relatii cu publicul, in asa fel incât de la 15 membri aprobati de consilierii locali in anul 2004 s-a ajuns la 48. Afluenta cetatenilor catre acest consiliu, care chiar si in teorie are doar un rol consultativ, te poate duce cu gândul ca toti cetatenii sunt dornici sa-si aduca problemele cât mai aproape de masa alesilor sau a functionarilor. Din pacate, lucrurile nu stau asa. „Puteam sa cer consiliului local marirea numa