Comisia Nationala de Prognoza ne prevede noua, banatenilor, un viitor luminos. Cel putin asa lasa sa se inteleaga datele statistice. Date care de multe ori sunt discutabile, avand in vedere ca pe baza lor se stabileste nivelul inflatiei sau celebrul cos zilnic, pe care se fundamenteaza nivelul salariului minim sau ajutorul social. Stim cu totii cat de acoperitoare sunt aceste sume pentru a-i asigura un trai decent beneficiarului... Iar daca-i intrebi pe managerii firmelor importante din Timisoara cum sunt culese aceste date de catre institutia specializata, devii extrem de circumspect cand vine vorba de statistici oficiale din zona economica. In mare, ele confirma ce se vede cu ochiul liber. Si anume ca, dupa Bucuresti, in Banat se traieste cel mai bine. Vestea buna este ca tendinta se va mentine si in urmatorii doi ani. Deci Capitala si Banatul ar fi motorul dezvoltarii economiei romanesti, in timp ce Moldova, Oltenia si Muntenia - franele ei. Daca privim, insa, cifrele, entuziasmul ni se mai tempereaza, deoarece cresterea in 2005 a fost numai cu 0,2 la suta mai mare decat media pe tara. Pe de alta parte, nu trebuie uitat ca Regiunea de Dezvoltare V Vest cuprinde patru judete, intre care discrepantele sunt considerabile. Daca din ecuatie ar fi exclus Timisul, lucrurile ar sta probabil la fel ca in sud sau est. Aici este paradoxul caruia autoritatile locale, dar si cei care lucreaza la strategiile de dezvoltare ale regiunii, trebuie sa-i faca fata. Lucru pe care nu l-au reusit in cei 16 ani postrevolutionari, dar mai cu seama in ultimul deceniu, cand decalajele dintre Timis si Caras s-au amplificat continuu. Asistam de ani buni la un adevarat exod al specialistilor si al tinerilor cu curaj si initiativa dinspre Banatul montan spre Timisoara, iar din mediul rural multi caraseni si-au gasit o slujba la multinationalele active la Deta sau Lugoj. Criza de forta de mu