Liiceanu a rechiziţionat Bookfest în folosul editurii sale! mi-a spus un critic literar, persoană onestă, dar antiliicenist cu program. Salonul de carte de la Paris e organizat de Editura Gallimard? Are nevoie Salonul de carte de la Paris să fie organizat de Gallimard? am întrebat. Sînt de acord că directorul Editurii Humanitas face reclamă cărţilor pe care le scoate. Dar dacă el n-ar avea creditul pe care şi l-a cucerit în rîndurile cititorilor şi ale unei părţi însemnate din opinia publică, ar sta cineva să-l asculte? Iar cărţile care apar la Humanitas sînt scrise de niscai impostori pe care nu i-ar publica nimeni sau, dimpotrivă, mulţi autori vor să-şi vadă volumele editate de Humanitas şi sînt trimişi la plimbare?

Gabriel Liiceanu poate fi o persoană dificilă, ca orice autor. Poate avea slăbiciuni, ca orice om, dar nu s-a ales de unul singur preşedintele Asociaţiei Editorilor Români. Această asociaţie, şi nu Gabriel Liiceanu de capul lui, a decis să organizeze Bookfest.

Fără nici un ban de la stat, numai din sponsori A.E.R. a găsit o excelentă formulă de organizare a tîrgului de vară după dispariţia Bookfest de la Teatrul Naţional.

Prin alegerea pavilioanelor laterale, nu a ciupercii Romexpo, tîrgul s-a putut întinde pe orizontală în beneficiul editurilor, care nu s-au mai văzut obligate să expună în spaţii chiţimioase. Dar şi cititorii s-au putut mişca în voie, fără să mai dea din coate, pe culoarele dintre standuri.

Pentru prima oară la un tîrg de carte autohton, la Bookfest au existat pînă şi locuri de joacă pentru copii, ca să nu mai vorbesc despre restaurantele şi despre punctele de informare dotate cu hărţi ale pavilioanelor. Toate integrate în tîrg şi aşezate potrivit unei viziuni care urmărea ca Bookfest să fie cît mai prietenos cu vizitatorii şi mai confortabil pentru expozanţi.

Tot pe