In cazul lui Dan Voiculescu se verifica din nou intelepciunea zicalei frantuzesti, potrivit careia cu cat maimuta se urca mai sus in copac cu atat mai bine i se vede dosul.
Cu cat mai sus a vrut sa urce domnul Voiculescu in ierarhia politica, cu atat mai evident a devenit balastul pe care-l aduce cu sine din perioada comunismului. Fenomenul ar fi mai putin interesant daca ar fi vorba doar de "onoarea nereperata" a liderului PC si nu de coalitia care administreaza treburile tarii.
Or, aceasta coalitie a ramas si ea descoperita prin partile esentiale si are acum o mare problema atat de supravietuire cat si de "reperare a onoarei", cum ar zice Caragiale. Colaborarea cu PC dobandeste, in lumina verdictului CNSAS, o cu totul alta conotatie.
Te-ai fi asteptat ca, dupa dezvaluirile privind trecutul sau, domnul Voiculescu sa se retraga o vreme din prim-plan, macar pana la clarificarea situatiei sale in justitie. Nici vorba insa de asa ceva: PC si liderul sau isi umfla muschii si fac scandal.
Bogdan Ciuca anunta ca, duminica, partidul va decide daca mai ramane la guvernare, Sergiu Andon cere, netam-nesam, demisia ministrului justitiei, parlamentarii PC rastoarna Codul Fiscal. Toate aceste zgomote sterile au rostul de a demonstra puterea PC de a destabiliza coalitia si guvernul si de a amana, eventual, excluderea finala din barca puterii.
Cine urmareste parcursul acestui partid - care nu a avut niciodata curajul sa se prezinte singur in fata electoratului - va constata ca
s-a lipit intotdeauna de putere. Cu PSD a fost intotdeauna usor, acum insa este mai greu. Timpurile s-au schimbat, chiar daca domnul Voiculescu nu intelege inca acest lucru.
In zona penibila a politicii il vedem din pacate pe Mircea Geoana negociind cu presedintele PC o eventuala sustinere pentru motiunea de cenzura a PSD. Nici ca se
