Senatul a adoptat, ieri, in calitate de prima Camera decizionala, cu 81 de voturi "pentru" si nici un vot "impotriva", noul proiect de lege privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale. Fata de legea aflata in vigoare, noua formula asigura o mai mare transparenta in ceea ce priveste finantarea formatiunilor politice, chiar daca senatorii au adus numeroase modificari proiectului de baza, venit de la Guvern. Actul normativ a fost cerut cu insistenta de oficialii Uniunii Europene si a fost realizat de Ministerul Justitiei, in colaborare cu Asociatia ProDemocratia si Institutul pentru Politici Publice. Guvernul a propus si senatorii au fost de acord sa se mentina din forma actuala a legii, ca surse de finantare, cotizatiile membrilor de partid, donatiile si legatele, la care se adauga subventiile de la bugetul de stat si veniturile rezultate din activitati proprii. Modificari substantiale s-au operat insa in ceea ce priveste cuantumul acestora. Ministerul Justitiei a dorit reducerea substantiala a cotizatiilor pe motiv ca aceasta forma de finantare a partidelor presupune un grad mai redus de transparenta, in comparatie cu donatiile care, de la un anumit nivel in sus, trebuie sa fie facute publice. Concret, de la 100 de salarii de baza minime brute pe tara, cat prevede actuala legislatie ca pot plati membrii de partid intr-un an, Guvernul a vrut sa ramana doar 12 salarii de baza minime brute. Senatorii nu au fost insa de acord si la propunerea pesedistului Doru Ioan Taracila si a conservatorului Gavrila Vasilescu au majorat plafonul maxim al cotizatiilor la 48 de salarii minime brute pe tara. In contrapartida la aceasta modificare s-a acceptat insa sa se faca publica lista cu numele membrilor de partid care au platit, intr-un an, cotizatii a caror valoare depaseste suma a 10 salarii minime brute pe tara. Mai putine donatii "deghizate" In ceea ce