- Editorial - nr. 122 / 23 Iunie, 2006 Trebuie sa fii naiv sa nu constati si sa nu recunosti ca, in spatele ambitiei, al dorintei si al "reflectiei" prelungite ale presedintelui Traian Basescu, de a forma "ComisiaTismaneanu" (pentru analiza dictaturii comuniste), nu s-ar afla itele incalcite ale unor abile jocuri politice de culise. Dovada clara a acestei afirmatii o constituie si disputele starnite de decizia, oarecum pripita, a presedintelui. Cea mai rasunatoare palma, echivalenta cu un buldozer pentru demolarea "Comisiei Tismaneanu", infiintata de seful statului, o da scriitorul Paul Goma, unul dintre dizidentii romani, printr-o scrisoare adresata domnului Traian Basescu, prin intermediul "Asociatiei 15 noiembrie 1987 - Brasov". Invitat, in luna aprilie a.c., sa faca parte din Comisia pentru analiza dictaturii comuniste, Paul Goma a fost, din anumite motive, repede "uitat". Incident care l-a iritat rau pe scriitorul dizident, care sustine ca e nevoie de o "alfabetizare a istoricilor romani din comisia cu pricina", o nevoie morala in abordarea istoriei, pentru a afla ei, "in sfarsit, ce este acea Istorie a Romaniei Contemporane si cu ce se mananca ea". "Acesti declarati «membri eminenti ai societatii civile», care colonizasera, de la 22 decembrie 1989, tribunele, prezidiile, balcoanele, platourile de televiziune, microfoanele, presa scrisa (…), pentru a ne explica noua, neinformatilor, noua naivilor, cat si cum si pe unde «rezistasera» comunismului: Blandiana, Liiceanu, Plesu, Manolescu, Adamesteanu, Dan Pavel, Oisteanu, Jele, Stelian Tanase, Antohi, A. Mungiu Pippidi…, iar lista e cu mult mai mult lunga". Adica, dupa Goma, acei "directori de constiinta" din nefericita noastra tara, cu un "trecut de lupta post-festum", nu au ce cauta intr-o astfel de comisie. Nu au, deci, ce cauta acolo acei "profesionisti in prelingerea de la un prezidiu la o comisie, de la un co