Memoria deportarilor in Baragan din iunie 1951 are deja o istorie. Carti de marturii, documente, fotografii, studii alcatuiesc o bibliografie substantiala ce radiografiaza din diverse unghiuri evenimentele in perspectiva timpului care trece si a intrebarilor pe care prezentul le pune. Raspunsurile au adus informatii noi, determinate de completarea marturiilor orale sau scrise cu documente de arhiva, dar, mai ales, au dat contur evenimentului prin sensurile pe care i le atribuie. Comparand intre ele diferitele tipuri de discursuri ale memoriei, observam ca ele se deosebesc prin semnificatia pe care o dau faptelor consemnate (de raporturile Securitatii sau in paginile unui jurnal cum e cel al Elenei Spijavca), relatate (in povestiri de viata orale sau in memorii scrise cum e cea a lui Silvestru Stevin, de pilda) sau comemorate de deportatii insisi.Asociatia Fostilor Deportati in Baragan din Timisoara sau cea a Fostilor Detinuti Politici din Turnu Severin si-au asumat printre altele si rolul de administrare a memoriei deportarii prin editare de carti, arhivare de documente, instalarea de monumente si organizarea periodica de simpozioane si comemorari. Comemorarile se desfasoara de obicei in locuri marcate de istoria evenimentelor sau prin monumentele instalate, creand la randul lor locuri de memorie. Cum functioneaza acestea, ce sensuri pun ele in joc sau propun, cui anume? In ce masura aceste sensuri sunt impartasite de cei care au trait evenimentele sau devin parte a unei constiinte comune, facute in egala masura din amintiri si uitari? Pentru a raspunde la aceste intrebari e nevoie sa evocam foarte pe scurt imprejurarile si faptele la care se refera acest dialog cu trecutul pe care comemorarile il pun in scena. Remember Acum 55 de ani, in 18 iunie, in ziua a doua de Rusalii, o mare parte dintre banatenii si oltenii aflati la 25 de kilometri de frontiera pe atunci iug