Termenul "mitologie" provine din limba greaca, din cuvintele "mythos, poveste" sau "legenda" si "logos, cuvânt". De obicei miturile implica prezenta unor elemente sacre, a unor zeitati, forte fabuloase, supraomenesti si se suprapun adesea cu legendele, diferenta dintre ele constand in "samburele" de adevar pe care legendele se presupune ca il contin.

In spatiul mioritic miturile si legendele au facut casa buna de la inceputul vremurilor. In sate in special este uimitoare multitudinea credintelor pastrate ca mituri. Chiar si azi unele femei, in perioade si in scopuri care scapa de sub controlul ratiunii, indeplinesc ritualuri si descantece. Ritualul paparudelor aducatoare de ploaie, al caloianului, descantece de muma padurii pentru alungarea uratului, descantece de dragoste, de ursit pentru un destin indreptat intr-un sens anume, descantece de stea, de judecata, "de intors inima", pentru scoaterea dracului din om sau din balta, descantece de rusalii, descantece de iele pentru alungarea aratarilor, descantece de sfinte, de zane, de soimane, impotriva Zburatorului, impotriva ceasului rau, dedeochiului, dedeochi pentru lahuze de strigoi, de moroi, "de plamadirea inimii", pentru pocituri, "de intors urma", descantec de sarpe, de spaima, de matrice pentru a fi binecuvantati, de rosata, de piaza rea, de izdat, de "basica neagra", de galci, de buba, pentru mancarimea inimii cand ii vine sa mearga la alta casa, de lungoare, de ranza, de sagetatura, de junghi si cate si mai cate. "Descantecele se fac atunci cand ne-o cere omul. Vrea omul sa se vindece de o boala? Vine la noi si ne spune ce vrea. Vrea sa fie iubit, o cere, Vrea sa scape de strigoi , sau de alte alea, iar o cere. Sunt ritualuri secrete, facute la lumina lunii, cu licori si plante speciale, cu pene si zahar. Din mosi stramosi le-am mostenit si nu avem voie sa le deconspiram numai celei pe care noi o al