- Diverse - nr. 122 / 23 Iunie, 2006 S-a intamplat acum aproape 63 de ani. Dar si astazi oamenii mai plang. Durerea, groaza nu i-au parasit niciodata. Au ramas cu sufletele schingiuite pentru tot restul vietii. Ion Calean, 91 de ani, din Muresenii de Campie: "Aveam vreo 28 de ani. Asa am fost de infricati atunci, si umblau oamenii pe aici cam cum umbla iepurii cand ii vanatoare. I-a impuscat pe dumnealor, pe domnul parinte, pe doamna preoteasa, pe Bujor Aurelia, pe Victoras ... o adus si invatatoarea si pe mama invatatorului, si pe o copila a lor. I-o puscat pe tati, pe tati. Au facut o groapa comuna si i-o ingropat pe toti acolo, ca pe animale. Tot atunci au impuscat-o si pe o servitoare, unguroaica, Sara. Apoi familia unguroaicei a vorovit cu ofiterii din armata ungara si le-a dat voie sa o dezgroape. Pentru aia ne-a dat voie sa-i dezgropam si pe ceilalti de unde erau, le-am facut coparsava din niste scanduri luate de prin curte. Prima data au fost ingropati aici, mai din sus de casa, apoi au venit de la Cluj si ne-au dat voie sa-i ingropam la biserica. Acolo unde sunt acum si s-a facut monument. De ce i-a omorat? Vorba asa umbla si poate asa si era: groful de la Sucutard, Wass, o fost tot in contrar cu domnul parinte, ca amandoi avea arma de vanatoare. Inainte de ocupatie, groful nu mai avea asa libertate la vanatoare, si apoi tot dusman o fost groful la domn' parinte". Batranul, copilul care acum 63 de ani a vazut cu ochii lui savarsirea masacrului, nu a putut uita ce s-a intamplat atunci si va povesti pana la sfarsitul zilelor. "Anul trecut sa vedeti ce mi s-a intamplat. A venit la mine o masina din care au coborat doua persoane. Una vorovea romaneste, cealalta nu. Si m-au intrebat cum o fost atunci, in 1940. Le-am spus asa cum s-a intamplat. Cum i-o puscat pe tati, pe tati. Le-am spus adevarul, asa cum s-a intamplat. Apoi am aflat ca una dintre persoane era