"Zilele târgumureşene" au adus satisfacţie iubitorilor de folclor autentic. Sunt unii artişti de muzică populară care prin modul lor de interpretare" transportă" auditoriul spre un tărâm mirific- cel al satului tradiţional. Printre aceştia se numără Ioan Bocşa şi Ionuţ Fulea, doi dintre cei mai apreciaţi şi "stilaţi" artişti de muzică populară din România. Împreună cu instrumentişti de valoare, cei doi au oferit joi seara un un spectacol de calitate.
Pentru perpetuarea folclorului este nevoie de artişti precum Ioan Bocşa şi Ionuţ Fulea, oameni care nu deraiază de la folclorul autentic. Acest lucru a fost demonstrat pe scenă de către cei doi prin repertoriu şi prin costum. Publicul a putut asculta melodii cunoscute din repertoriul artiştilor.
După Bocşa, folclorul autentic de factură păstorească, deci un folclor profund tradiţional, se păstrează "doar acolo, la el acasă", adică la oamenii care-l mai cântă. Tot el a spus că manifestarea " Cântarea României" pe lângă părţile ei negative, reuşea să identifice, să "salte" cel puţin doi-trei tineri care cu timpul puteau ajunge artişti de valoare. Acum prostul gust şi amatorismul au pătruns şi-n folclor. Problema este cu alegerea repertoriului şi cu modul de interpretare, care uneori se îndepărtează de cel autentic.
Referitor la costumul tradiţional cu care se îmbracă şi cu care se identifică, Ioan Bocşa ne-a oferit amănunte interesante. Cureala lată (şerparul) pe care-l poartă tot timpul la spectacole are o vechime de aproximativ 150 de ani. Aproape o emblemă pentru artist, şerparul acesta este lucrat în Munţii Apuseni din piele de Cordoba şi a aparţinut unui tribun al lui Avram Iancu.
Dacă Bocşa reprezintă Valea Mureşului mijlociu şi zona mocănimii Trascăului, Ionuţ Fulea aduce pe senă folclorul Mărginimii Sibiului, mai ales zona Sebeşului, de unde este originar . Cântă folclor din liceu, iar î
