Azi, la Palatul Patriarhiei din Bucuresti, incepand de la ora zece, are loc sedinta de constituire a Adunarii Nationale Bisericesti (ANB) a Bisericii Ortodoxe Romane, dupa ce in toate zonele tarii au fost validate adunarile eparhiale locale. In componenta ANB intra ierarhii Sfantului Sinod, ca membri de drept, si trei reprezentanti din partea fiecarei eparhii (doi laici si un cleric), care vor fi alesi pentru o perioada de patru ani. Pe ordinea de azi a ANB se afla validarea mandatelor celor trei membri ai fiecarei eparhii, cat si desemnarea membrilor comisiilor permanente. Vor fi alesi, de asemenea, membrii Consiliului National Bisericesc. Conform Statutului de organizare si functionare a BOR, Adunarea Nationala Bisericeasca este forul reprezentativ central al Bisericii, pentru toate problemele administrative si economice, cat si pentru cele care nu intra in competenta Sf. Sinod. In urmatoarele zile, 28-29 iunie, la Resedinta patriarhala vor avea loc lucrarile Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Asa cum s-a vazut si cu prilejul scindarii Mitropoliei istorice a Ardealului, in Biserica Ortodoxa Romana se infrunta fara menajamente doua grupari care vor, fiecare, sa-si subordoneze sensul evolutiei viitoare a ortodoxiei romanesti si, bineinteles, succesiunea la tronul patriarhal. Aceasta infruntare s-a reflectat si la nivelul constituirii adunarilor eparhiale si va continua si la Palatul Patriarhiei, la desemnarea membrilor ANB pentru urmatorii patru ani. Ca directie principala a infruntarii, actualul Sf. Sinod (aflat sub influenta decizionala a triumviratului arhieresc Teoctist-Anania-Teofan) urmareste intarirea puterii sinodalilor si reducerea participarii decizionale a laicatului, caruia i se va rezerva in viitor doar o functie pur decorativa. Aceasta idee s-a decantat foarte clar in cazul scindarii Mitropoliei Ardealului. Cu acel prilej, puciul pus la cale de