Printr-o dispoziţie recentă a primăriei, în interiorul parcului sunt interzise spectacolele, antrenamentele sportive, accesul cu biciclete sau cu animale, dar şi distrugerea vegetaţiei sau Printr-o dispoziţie recentă a primăriei, în interiorul parcului sunt interzise spectacolele, antrenamentele sportive, accesul cu biciclete sau cu animale, dar şi distrugerea vegetaţiei sau depozitarea de gunoaie. Amenzile pentru cei care încalcă regulile sunt de până la 10.000 lei noi. În dezbaterea consilierilor a intrat şi un proiect de hotărâre pentru alocarea a 15.000 de lei noi, destinaţi unui curs de perfecţionare în domeniul reamenajării şi restaurării parcurilor şi grădinilor istorice.
Glorie şi declin
După o perioadă de glorie, când adăpostea mii de specii rare şi făcea schimburi de seminţe cu grădini botanice vestite în lume, parcul timişorean a fost pur şi simplu neglijat de autorităţi, astfel că multe dintre speciile rare de plante au dispărut. Parcul Botanic din Timişoara este atestat încă din anul 1936. De-a lungul timpului, a adăpostit plante foarte rare: Cercis siliquastrum, Magnolia stelata, Magnolia cobus sau Paulownia Imperialis. Una dintre legendele urbane spune că pe acest teren a fost un cimitir roman. Surprinzător, autorităţile din perioada comunistă au permis şi chiar au încurajat reamenajarea sa. Cu doar câţiva ani înainte de revoluţie, el adăpostea exemplare din toată flora Banatului, cu subsectoare de floră carstică, flora Domogledului şi flora Semenicului. Erau şi porţiuni cu floră mediteraneană, nord-americană şi asiatică. Documentele din acea perioadă arată că anual se înregistrau peste 60.000 de vizitatori. După 1989, a început însă declinul şi, din cele peste o mie de specii de plante, au mai rămas doar câteva zeci.