Scenariul "motiunii de cenzura” confirma mitul presedintelui ca factor de instabilitate si il face mai simpatic pe premier.A fost odata ca niciodata o poveste de adormit copiii.

In care Dan Voiculescu ii istoriseste lui Calin Popescu-Tariceanu un plan diavolesc pus la cale de presedintele cu par putin (in basme oamenii insemnati sunt rai) ce salasluieste intr-un palat si conspira la pierderea lui.

Se facea ca presedintele i-ar fi marturisit lui Dan Voiculescu ca miercuri, la motiunea de cenzura, seduse cu promisiuni de putere, PC, PSD si UDMR ar urma sa rastoarne cabinetul Tariceanu si sa treaca Romania prin focul si sabia instabilitatii politice. O fi fost Traian Basescu marinar, dar voce de sirena are cam cata e si credibilitatea autorului scenariului.

Transmisa pe cale orala, povestea lui Dan Voiculescu a ajuns in ziare. Daca liberalii l-au crezut sau nu pe cel care, spun cunoscatorii, a incercat fara succes sa-i ofere si lui Basescu ajutor impotriva lui Tariceanu, nu stim, dar scenariul li s-a parut probabil folositor.

Din doua motive: confirma mitul presedintelui imprevizibil, factor de precaritate politica, si il imbogateste, prin comparatie, pe primul-ministru cu atributele echilibrului, moderatiei.

Pertinent pentru ca e construit pe resentimentele reale si reciproce dintre Basescu si Tariceanu, scenariul ne indeamna sa-l simpatizam pe premier, ca victima a unui presedinte capabil sa sacrifice totul, inclusiv integrarea europeana a Romaniei, pentru a-si atinge scopurile de putere.

Schema nu e noua, a mai fost folosita si de fostul premier Adrian Nastase pentru a se defini ca reformist in opozitie cu tatucul mineriadelor, comunistul Ion Iliescu.

Daca imaginea lui Ion Iliescu era gata facuta din propriile actiuni politice, la cea a lui Traian Basescu, de fost securist, presedinte