"Buna ziua, domnilor! Ne scuzati de deranj...

Eu sunt premierul Andrus Ansip, iar acesta este oaspetele meu, ministrul de externe din Romania." Oricat de greu ar fi de crezut, replica de mai sus a fost rostita de premierul Estoniei la intrarea in sala consiliului de ministri estonian, pe care ca gazda o prezenta ministrului Mihai Razvan Ungureanu, aflat saptamana trecuta intr-o vizita bilaterala la Tallin.

Oamenii carora le era adresata: un mic grup de functionari estonieni care vin in fiecare zi la guvern pentru ca acolo lucreaza, au televizor acasa, se uita la el, dar, cu toate acestea, nu stiu cum arata prim-ministrul tarii lor.

Ansip nu apare in fiecare zi sa vorbeasca la televizor si, probabil, nici nu concepe chiulul de la sedintele de guvern. Dar, ca si ceilalti ministri ai micului stat baltic adept entuziast al guvernarii electronice, el nu vine in fiecare zi la sediul guvernului pentru ca sedintele executivului au loc prin intermediul retelelor electronice.

La ora fixata, toti ministrii isi deschid calculatoarele, portabile sau nu, se conecteaza la retea si incep dezbaterea pe documentele la zi, toate, evident, in format electronic.

O arma impotriva coruptiei

Sistemul pus la punct de Estonia cu asistenta Uniunii Europene, dar si a Finlandei, ruda mai mare a Estoniei si campioana informatizarii in blocul comunitar, se numeste e-guvernare sau - fara prescurtari -, guvernare electronica. De ea nu beneficiaza numai ministrii sau demnitarii, ci toti cei 1,4 milioane de cetateni ai fostei republici sovietice.

Calculatorul si inregistrarile electronice ale procesului de decizie impiedica orice abuz sau tentativa de coruptie la toate nivelurile administratiei, iar estonienii de rand, ca si finlandezii - toti detinatori ai unei carti de identitate electronica - nu trebuie sa stea la co