11 iulie, când Alexandru Floricioiu, Szocs Imre, Mircea Stănilă şi Adam Arpad îşi vor lua zborul spre Pakistan, ţara din care vor porni ascensiunea. Dorin Drăgoi şi Ladislau Hathazi se vor alătura expediţie pe 1, respectiv 15 august. „Principalul ţel este ca măcar unul dintre membri să ajungă pe vârf şi să poarte steagul municipiului Braşov. Noi mergem să facem şi performanţă, mai ales că, la ultima expediţie în Himalaya, Szocs Imre a urcat până sub vârf şi din cauza vremii nefavorabile s-a oprit la 7.850 de metri. Pentru un alpinist, participarea la o asemenea expediţie e ca pentru un fotbalist participarea la un campionat mondial”, susţine consilierul local Ladislau Hathazi, care în 1998 a participat alături de Alexandru Floricioiu şi Szocs Imre la o altă expediţie de cucerire a aceluiaşi vârf.
De la „Drumul Mătăsii”, pe una dintre cele mai
periculoase rute
de ascensiune
Ţara din care va avea loc ascensiunea va fi Pakistanul. De la Islamabad, pe „Drumul Mătăsii” se va ajunge la punctul de la care se va porni urcarea. Ruta aleasă pentru a cuceri vârful Nanga Parbat este una dintre cele mai tehnice şi mai periculoase. Vârful în sine e unul dintre cele mai greu de urcat, fiind „detronat” ca dificultate de „renumitul” K2. Tabăra de bază va fi stabilită la 3.700 de metri altitudine, în fundul văii Rupar. O altă tabără de bază avansată va fi la 5.100 de metri. Aclimatizarea, vitală pentru o astfel de expediţie, se va face până la altitudinea de 6.000 de metri. Bagajele, ce cântăresc peste 600 de kilograme, vor fi cărate de şerpaşi până la altitudinea de 5.100 de metri. Dacă vremea va fi prielnică, ascensiunea de la tabăra de bază şi până în vârf va dura aproape o lună de zile. Consilierul local braşovean nu se va încumeta însă să atingă vârful. „Voi urca până la 6.100 de metri, practic o să înconjor vârful pe la baza lui”, ne-a declarat
