fi resimţite mai mult în economia reală, iar costurile vor ajunge, în final, tot în sarcina populaţiei.Românii au tendinţa să se îndatoreze peste măsură, şi asta se vede în graficele fi resimţite mai mult în economia reală, iar costurile vor ajunge, în final, tot în sarcina populaţiei.Românii au tendinţa să se îndatoreze peste măsură, şi asta se vede în graficele BNR, care arată că împrumuturile bancare acordate populaţiei au fost, în mai 2006, mai mult decât duble faţă de cele din mai 2005. Iar cumpărăturile românilor, făcute pe credit, i-au încurajat pe comercianţi să crească preţurile peste măsură, atât la electrocasnicele pe care le aduc din import, cât şi la case şi terenuri. şi, cum creşterea preţurilor înseamnă inflaţie, iar BNR ţinteşte inflaţia, azimutul rămâne fixat pe credite.Lovind însă sistemul de creditare, sunt puse în pericol înseşi sursele de finanţare din care se alimentează industria. Accesul din ce în ce mai greoi la banii băncilor va împinge în sus celelalte costuri, producătorii fiind astfel nevoiţi să crească preţurile. Producătorii scumpesc mărfurile, bancherii scumpesc creditele, guvernul măreşte cheltuielile bugetare şi toţi se bazează pe aceeaşi sursă: portofelele românilor.
Argumentele pe care se bazează BNR
* Expansiunea "persistent înaltă şi în accelerare a creditului neguvernamental", în special a celui în monedă naţională, trebuie temperată
* O dinamică accentuată a cererii interne
* Creşterea nesustenabilă a consumului (altfel spus, românii tind să consume mai mult decât le permit sursele de finanţare
* Adâncirea dezechilibrului extern
* Preconizata majorare a cheltuielilor guvernamentale (n.n. - deficitul bugetar creşte la 2,5%), care va amplifica suplimentar presiunile exercitate de cererea internă, atât asupra deficitului extern, cât şi asupra inflaţiei
Cresc costurile co
