Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a confirmat, ieri, majorarea deficitului bugetar de la 0,9% la 2,5%. "Este o decizie luata pe o analiza serioasa impreuna cu specialistii BNR", a declarat Vladescu. Reactia directa a Bancii Nationale la recenta decizie a Guvernului a fost sporirea restrictivitatii politicii monetare. Astfel, Consiliul de Administratie al BNR a decis majorarea dobanzii de politica monetara si respectiv marirea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani de la 16% la 20%. "Majorarea cheltuielilor guvernamentale va amplifica suplimentar presiunile exercitate de cererea interna, atat asupra deficitului extern, cat si asupra inflatiei, ceea ce impune sporirea restrictivitatii politicii monetare", a declarat, in urma cu doua zile, guvernatorul Mugur Isarescu. Majorarea deficitului bugetar este cu atat mai "periculoasa" pentru tinta de inflatie in conditiile in care cererea a crescut accentuat pe toate componentele ei. Creditul neguvernamental in lei a avansat intr-un singur an (mai 2005-mai 2006).
Acceptand nevoia de investitii in infrastructura in perspectiva integrarii europene, Banca Nationala loveste direct in creditarea in moneda nationala dupa ce, in doua randuri, a "ajustat" finantarile in valuta. Dubla majorare a rezervelor valutare minime impuse bancilor a avut ca efect direct reducerea ponderii creditelor in valuta de la aproape 70% la sub 50% din totalul creditarii.
Ajutat prin reducerea ratei rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei (de la 18 la 16%) creditul in moneda nationala "si-a luat-o in cap", potrivit guvernatorului Isarescu. Si astfel, dupa ce s-a multumit sa " maraie", Banca Centrala a muscat direct din finantarile in lei, obligata si de masurile recente ale Executivului. Creditul in lei poate fi astfel considerat o "victima" a integrarii.
Avem ne