Malnasul, care in perioada interbe-lica era vizitat de turisti din Europa si din America, arata azi ca un sat parasit. Fostul sediu al conducerii statiunii s-a rupt in doua si, inconjurat de o banda galbena, asteapta resemnat prabusirea iminenta.Aventura - Spre Lacauti, la ""Poarta Vanturilor""Destin - Despre Valcele, la trecut Preot pentru doua familii de ortodocsiJurnal de Caravana - La rendez-vous cu cerul "Mi-e rusine cand vine la mine vreun investitor ce a auzit de apele noastre minerale si trebuie sa-l duc in Malnas-Bai", ne-a marturisit primarul Malnasului, neputincios. Statiunea, care in perioada interbelica era vizitata de turisti din Europa si America, arata azi ca un sat parasit, in care vilele elegante s-au scorojit de indiferenta.
Domnii cu monoclu trec la brat cu sotiile imbracate in rochii croite dupa ultima moda, urmati de copiii galagiosi, de-abia tinuti in struna de guvernante. Se saluta si merg mai departe, uitandu-si grijile in aerul curat si luminos al zilei de 27 iunie a anului 1933, in Malnas-Bai. Cocheta statiune e neincapatoare din cauza turistilor veniti de la Constanta, de la Brasov, dar si din Austria si chiar de la New York, de unde i-a adus faima apelor minerale. Fanfara canta, apele fac minuni pentru ficatul prea solicitat al bogatasilor. Din curtea plina de bujori a lui Jigmond Lazslo, care si-a trait ultimii 44 din cei 93 de ani in Malnas, asa se vede cea mai buna perioada a asezarii. Nici povestea, nici cafeaua indulcita cu miere sau ochii miopi ai batranului nu reusesc sa imblanzeasca tristetea satului. Rar mai vezi vreun om pe strada. Vila nr. 5 a fost trecuta de la "confort III" la nici un fel de confort de catre stihiile naturii si indiferenta oamenilor. Incaperi goale, fara geamuri, in care au ramas doar sobele. In spate, o antena parabolica arata ca cineva locuieste in aceasta ruina. "Suntem sapte copii; mama si tat