Ruperea de nori, precipitatiile abundente, alunecarile de teren, defrisarile si, ca ultima versiune, “arma meteorologica” au fost anuntate pe rand drept cauze ale dezastrului de la Tarlisua. O samanta de adevar poate exista in fiecare varianta. A plouat ca la sfarsitul lumii, fapt ce a condus la masive alunecari de teren.
Circa 3500 de metri cubi de material lemnos s-au pravalit peste Valea ”iblesului, distrugand gospodariile oamenilor, provocand victime umane si in randul animalelor.
Ca la orice catastrofa se cauta vinovati si vinovatii, pentru ca oamenii mandri din Tarlisua, comuna cel mai grav afectata, incearca sa isi explice cumva tragedia. Din pleiada de oficiali care s-au perindat in zona, premierul Tariceanu a anuntat un control amanuntit al cauzelor care au dus la producerea dezastrului.
Garda Nationala de Mediu a demarat un astfel de control, insa, pana una alta, directorul Garzii Judetene, Gratian Morariu, sustine ca la mijloc sunt doar cauze naturale.
Fantoma comunei Tarlisua
In urma evenimentelor din 20 iunie au fost afectate opt comune: Tarlisua, Spermezeu, Caianu Mic, Uriu, Ciceu Giurgesti, Branistea, Zagra si Runcu Salvei. Daca in cele mai multe localitati pagubele au fost relativ mici, din Tarlisua nu a mai ramas decat fantoma comunei mandre ce a fost odinioara.
Formatiuni de interventie din partea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bistrita, ale UM 01331 Bistrita, ale Inspectoratului Judetean de Jandarmi si ale Inspectoratului Judetean de Politie s-au deplasat in zonele afectate, unde se gasesc si astazi, pentru a interveni in actiuni de salvare si remediere ale consecintelor dezastrului.
Acestia lucreaza cot la cot cu sinistratii, insa ultimul bilant dat publicitatii este unul tragic.
@N_
