urmă cu doi ani, 12 comune din judeţul Iaşi au apreciat că ar fi bună o investiţie în ceea ce priveşte alimentările cu apă. Aceasta, cu atât mai mult cu cât zeci de mii de ieşeni ar fi urmă cu doi ani, 12 comune din judeţul Iaşi au apreciat că ar fi bună o investiţie în ceea ce priveşte alimentările cu apă. Aceasta, cu atât mai mult cu cât zeci de mii de ieşeni ar fi beneficiat de apă curentă în faţa porţii. Sute de ore de muncă pentru realizarea proiectelor, primarii au depus apoi proiecte la SAPARD, au derulat investiţia, oamenii s-au văzut cu cişmele în faţa porţii… şi atât.
De la tăierea panglicilor, niciun strop de apă nu a curs prin acele cişmele. "Investiţia totală, de 380 miliarde de lei, prevedea furnizarea de apă potabilă, de cea mai bună calitate, pentru locuitorii a 12 comune, cum ar fi Bivolari, Deleni, Plugari sau Gropniţa", a declarat Lucian Flaişer, şeful Consiliului judeţean. Cu amărăciune, Flaişer recunoaşte însă că cişmelele zac nefolosite pe marginea drumului. "Apa furnizată de RAJAC trebuie plătită, iar oamenii au spus că nu le convine. Deşi specialiştii de la DSP au avertizat că apa de la fântână nu se încadrează în limitele calitative, pentru că are o concentraţie mare de nitraţi şi nitriţi, ieşenii se încăpăţânează să o consume", a explicat şeful Consiliului judeţean, de ce nu sunt utilizate cişmelele. "RAJAC Iaşi nu are încheiat contract cu nicio comună pentru furnizarea apei la cişmele", a adăugat şi Răzvan Manolache, purtător de cuvânt al Regiei de Apă Canal Iaşi. "Oamenii vor, dacă s-ar putea, să consume fără să plătească. Or, nu mai suntem în evul mediu, iar ei ar fi trebuit să înţeleagă asta", a spus şi Eugen ţicău, şeful Biroului Regional SAPARD Iaşi.
Zeci de branşamente individuale, la o reţea de câteva mii de consumatori
Singura soluţie găsită de şefii judeţului pentru ca investiţia să îşi găsească totuşi u
