Mergi pe stradă prins în agrafele propriilor gînduri. Deodată, nici una, nici două, un bolid izbeşte un stîlp. Timpul se opreşte, clipa se dilată, interiorul dispare, pentru cîteva secunde, contează doar accidentul - între timp, evenimentul poate fi numit. Accidentul are calitatea de a fi un eveniment neanunţat - spontan. El irumpe în cotidian, cum ar spune fenomenologii. Asta ne şi place la el, cînd, fireşte, nu ni se întîmplă nouă: spontaneitatea cu care se întîmplă el, în mijlocul rutinei.
Nu trebuie să fii şofer sau cascador ca să produci un accident. Poţi fi scriitor, eseist bunăoară. În principiu, ca atare, e bine să ai un model de reuşită; pe cine poţi să-l imiţi mai bine dacă nu pe Iisus Hristos, cel care a intrat în lume ca un fulger, sau - chiar - ca un hoţ (întrebaţi-l pe tînărul teolog Mihail Neamţu de referinţe)? în recenta sa carte, L'adieu
Mergi pe stradă prins în agrafele propriilor gînduri. Deodată, nici una, nici două, un bolid izbeşte un stîlp. Timpul se opreşte, clipa se dilată, interiorul dispare, pentru cîteva secunde, contează doar accidentul - între timp, evenimentul poate fi numit. Accidentul are calitatea de a fi un eveniment neanunţat - spontan. El irumpe în cotidian, cum ar spune fenomenologii. Asta ne şi place la el, cînd, fireşte, nu ni se întîmplă nouă: spontaneitatea cu care se întîmplă el, în mijlocul rutinei.
Nu trebuie să fii şofer sau cascador ca să produci un accident. Poţi fi scriitor, eseist bunăoară. În principiu, ca atare, e bine să ai un model de reuşită; pe cine poţi să-l imiţi mai bine dacă nu pe Iisus Hristos, cel care a intrat în lume ca un fulger, sau - chiar - ca un hoţ (întrebaţi-l pe tînărul teolog Mihail Neamţu de referinţe)? în recenta sa carte, L'adieu