şi chiar dacă edilii locali au pus o vorbă bună pentru aceştia, cerându-le proprietarilor o perioadă de graţie, incertitudinea şi teama pentru a doua zi au pus stăpânire pe oamenii săraci. şi chiar dacă edilii locali au pus o vorbă bună pentru aceştia, cerându-le proprietarilor o perioadă de graţie, incertitudinea şi teama pentru a doua zi au pus stăpânire pe oamenii săraci. În această situaţie se găsesc 119 persoane care, mai devreme sau mai târziu, vor pleca din casele retrocedate proprietarilor.

Mai gravă însă este situaţia celor pripăşiţi prin părţile locului, care s-au mutat în casele administrate de primărie fără să existe vreun contract de închiriere. Starea de degradare care a cuprins imobilele cu pricina, în lipsa unor fonduri alocate pentru întreţinere, de mai bine de 15 ani, i-a determinat pe edilii locali să refuze închirierea spaţiilor. Refuzul primarului este fundamentat prin riscul major care planează asupra imobilelor, de a se prăbuşi la primul cutremur. "Nici nu vreau să-mi imaginez ce s-ar putea întâmpla cu aceşti oameni la un cutremur. Sunt veniţi în oraş de prin alte părţi, nu au buletine de Huşi şi nu pot să-mi asum un risc ce ar decurge din închirierea locuinţelor sociale", ne-a declarat Tudor Stafie, primarul municipalităţii.

În Huşi sunt în jur de 25 de asemenea locuinţe care, în lipsa unor lucrări de reparaţii, sunt cârpite de locatari după metoda "ţolicului bătut în cuie". "Cum se crapă peretele, cum mai punem un ţolic şi-l batem în cuie. Altceva, ce să facem?! Ca să nu se mai vadă... Da, e periculos", sunt vorbele Gabrielei Leonte, o locatară care înfruntă sărăcia şi mizeria, cu stoicism, zi de zi.

Soluţiile pe care Primăria Huşi le are la îndemână sunt condiţionate de banii guvernului. "Noi nu avem fonduri. Cel mult vom putea cumpăra un bloc de garsoniere de la lichidatorul fabricii de conserve Vitacons, pe care să-l put