De cand si-a pus cocorii pe sigla, Mircea Geoana tot încearca sa-si ia zborul. E ca o pasare de curte toamna, cand trec pe deasupra stolurile migratoare. Instinctul îi spune sa le urmeze. Da din aripi, bate aerul, ridica praful. Numai el nu se ridica. Iertata sa-mi fie comparatia, pentru ca d-l Geoana are si calitati. A mostenit fostul partid-stat si nimeni nu se mai teme pentru drepturile si libertatile cetatenesti. Ceea ce nu-i putin, dar n-ajunge. Ultima zbatere în ograda politicii este motiunea de cenzura „Fapte si minciuni“. Un text apocaliptic, o declaratie de razboi total la adresa guvernantilor, însotita de iesiri în strada în mai multe orase, cu manifeste si tineri în tricouri rosii. De la Bucuresti, Geoana, în registrul dramatic, ne asigura ca „nu ne vom lasa pana nu vom alunga Alianta de la putere“. In viziunea sa, presedintele deja „a dezinvestit guvernul“, anticipatele sunt singura solutie. Iata de ce cheama PSD la mobilizare generala, batalia e aproape. Reactia adversarilor a fost una de lehamite. Partidele coalitiei erau ocupate sa se lupte intre ele. Liberalii tocmai respinsesera un asalt democrat pe tema restructurarii guvernului. Tema a fost insa preluata din zbor, ca la stafeta, de presedintele Basescu în mesajul sau din parlament. In aceeasi ordine de idei, acesta a acuzat guvernul de mediocritate. Preventiv, premierul a ales sa nu fie de fata, lung prilej de vorbe si de ipoteze. Radu Berceanu (PD) vorbea chiar despre dezgroparea securii razboiului. Premierul a dat mai tarziu o replica de la distanta presedintelui Basescu, între concluziile Consiliului European si cele ale presedintelui Romaniei e o diferenta cam mare. UDMR parea obosita de vesnicele dispute liberal-democrate. Markó Béla a comparat coalitia cu „o masina care scoate fum“ si s-a aratat gata sa participe la formarea unui nou guvern si a unui nou program. In acelasi timp, conservatori