Tăriceanu. Cei doi oficiali au recunoscut că nu i-au anunţat nici pe americani cu privire la intenţia lor. Surse liberale susţin că Atanasiu ar fi avansat pentru prima oară ideea retragerii din Tăriceanu. Cei doi oficiali au recunoscut că nu i-au anunţat nici pe americani cu privire la intenţia lor. Surse liberale susţin că Atanasiu ar fi avansat pentru prima oară ideea retragerii din Irak în urmă cu două săptămâni. Ieri, la discuţiile din BPC, ministrul apărării ar fi argumentat, conform surselor citate, că România nu a avut nimic de câştigat de pe urma misiunilor de aici, întrucât SUA nu au acordat ţării noastre nici contracte de reconstrucţie, nici pentru înzestrarea armatei lor.
"Nu este o decizie care să fie surprizătoare, inclusiv americanii doresc o dezangajare din Irak, această prezenţă în Irak este extrem de nepopulară, inclusiv în America. Nu mai vorbesc de Uniunea Europeană. Nici în România nu se bucură de simpatie şi trebuie să ţinem cont de aceste considerente şi să ne reorientăm deciziile pe priorităţile interne", a spus premierul. El a invocat şi tendinţa celorlalte state din UE de a-şi chema militarii din aceste teatre de operaţiuni, dar şi costurile umane şi financiare mari pe care ţara noastră trebuie să le suporte. Totuşi, potrivit premierului, România va continua să-şi asume obligaţiile în misiunile militare care sunt desfăşurate ca urmare a unei decizii a NATO, a ONU sau a Uniunii Europene. "Retrăgând aproape jumătate din forţa noastră implicată în teatrele de operaţii externe - avem 2.100 de oameni, retragem aproape 900 - vom avea economii de aproximativ 90 de milioane de dolari", a spus, la rându-i, ministrul apărării, arătând că România cheltuie, pentru aceste misiuni, aproximativ 200 milioane de dolari. Atanasiu a precizat că România participă în Irak şi la o misiune sub egida NATO, pentru instruirea armatei irakiene, iar acea misiune v
