Majorarea anuntata a deficitului bugetar pentru investitii in infrastructura va fi fara folos daca Guvernul nu pune la punct modalitati noi de urmarire a eficientei cheltuirii banilor publici.
Sunt multi bani gata de investit:
2 mld. euro. Astfel, cheltuielile bugetare vor creste cu 2,2% din PIB, ceea ce inseamna o majorare a deficitului bugetar de la 0,9% la 2,5% din PIB, adica de la 810 milioane de euro la 2,25 miliarde euro.
Acest hei-rup guvernamental, dupa un an si jumatate in care marile proiecte de investitii au lipsit, ridica semne de intrebare asupra capacitatii de gestionare. Dar sa spunem ca ce-a fost nu va mai fi si ca initiativa este buna, in conditiile nevoilor de infrastructura, spitale si scoli.
Acum, cele mai multe discutii sunt daca majorarea deficitului va duce la inflatie. De asemenea, este in discutie si influenta negativa asupra deficitului extern, care ar putea creste din cauza importurilor de utilaje, echipamente si materii prime necesare investitiilor.
Aceste temeri au un grad de adevar, dar balansate cu foloasele, devin minore. Romania are nevoie de dezvoltare, de recuperare a decalajelor.
Cea mai mare temere, mult mai importanta decat dezechilibrele macro, este cea privind eficienta cheltuirii banilor.
Fara programe standardizate de urmarire a eficientei investitiilor, banii vor fi pierduti.
Eficienta inseamna trei lucruri: stabilirea unor prioritati corecte, urmarirea costurilor si calitatea lucrarilor.
In ceea ce priveste stabilirea gradului de prioritate, inceputul este bun. Domeniile majore sunt corect alese: infrastructura, sanatate, educatie.
Dar pasul doi este mult mai complicat: in ce sosele sau linii de cale ferata trebuie investit? Este mai importanta centura Bucurestilor decat bucata de autostrada Fetesti-Constanta? Care este raportul investitie/profit, in termeni
