Svabii banateni, o comunitate peste granite si timp
Orice s-ar putea spune despre noi, romanii din strainatate, insa nu ca suferim de boala sasilor si svabilor. Pe noi nu ne-a atins prea tare microbul de echipa. Buna vecinatate si asociere? Poate ca tot mai bine sa moara capra vecinului.
Lucian Blaga a observat si descris acest spirit, grija pentru traditii si identitate, pentru pastrarea legaturii dintre etnicii germani din Romania. „Boala” lor de a se organiza in asociatii si vecinatati menite sa intareasca si sa inchege comunitatea a dus la o relativa izolare, dar si la perpetuarea identitatii lor comunitare peste secole.
Repatriati in Germania, sasii si svabii nu s-au abatut de la linia cea veche, chiar daca, prin limba si disciplina caracteristica, s-au integrat de minune in societatea germana.
Prima saptamana a lunii iunie este, prin traditie, dedicata Heimattag-urilor (Zilelor Patriei) sasesti si svabesti. Primii se intalnesc anual la Dinkelsbuehl, o localitate din Bavaria aducand cu un burg transilvanean. Svabii se intalnesc o data la doi ani la Ulm, pe malul Dunarii, care
i-a purtat pe stramosii lor inspre est si Banatul bunastarii. Anul acesta, in duminica Rusaliilor din 4 iunie, 8.000 de svabi din Germania, Austria, Elvetia, Romania si SUA au fost chemati „sub steagurile comunitatii”, la intalnirea de la Ulm sub motto-ul „Comunitatea svabilor banateni peste timpuri si granite”.
Recent realesul ministru al landului Baden-Wuerttemberg, Guenther Oettinger (CDU), in cuvantarea sa ampla, i-a laudat pe membrii comunitatii svabesti pentru „harnicia, spiritul lor comunitar, integrarea exemplara in societatea germana”, pentru „mandria in modestie” de care au dat si dau mereu dovada.
Oettinger, adresandu-se miilor de ascultatori si frontal delegatiei Ambasadei romane la Berlin condusa de ambasadorul Bo
