Festivalul International de Film Transilvania a ajuns anul acesta la editia (semi)jubiliara cu numarul 5. Ceea ce observa mai ales invitatii straini e ca festivalul a crescut mult mai repede ca altele din zona, în 5 ani precum altii în 10. Printre acesti „altii“ se numara, de exemplu, festivalul de la Sofia, care dupa 10 ani (editia de anul acesta, din martie) înca n-a reusit sa construiasca o selectie uniforma, cu filme de calitate. Filmele, la Sofia, au nivel foarte inegal, iar acesta e probabil rodul unei selectii colective. Unul dintre punctele forte ale selectiei de la Cluj e coerenta programelor si sectiunilor, pastrata de la an la an de Mihai Chirilov (care anul acesta a preluat postul de director al festivalului de la Tudor Giurgiu). Cresterea festivalului e însa vizibila si impresionanta la capitolul „activitati conexe“: concursul de scenarii, programul Let’s Go Digital, petrecerile, invitatii (invitat de onoare a fost, anul acesta, Vanessa Redgrave). Competitia a grupat, ca de obicei, 12 filme de debut (prim sau al doilea lung-metraj), Marele Premiu (Trofeul Transilvania) revenindu-i lui Corneliu Porumboiu pentru A fost sau n-a fost?. Porumboiu si-a atras si simpatia publicului, nu doar pe cea a juriului, tot el obtinand Premiul Publicului (pe baza de vot). Si tot Porumboiu a obtinut Premiul pentru film romanesc! A fost sau n-a fost? se contureaza deja drept filmul romanesc al anului, cu premiile de la Cannes si de la Cluj. N-a obtinut nici un premiu Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii, al lui Catalin Mitulescu, desi ar fi meritat, macar pentru rolul Dorotheei Petre (care obtinuse si la Cannes mentiunea de interpretare în cadrul sectiunii Un Certain Regard). Unul dintre filmele favorite ale competitiei a fost georgianul (coproductie cu Franta) 13-Tzameti, de Gela Babluani. Filmat în alb-negru, cu o imagine foarte buna, pentru care a si obtinu