În urmă cu câteva săptămâni, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care deplânge tendinţele de creştere a populismului şi a naţionalismului în rândul unor ţări membre. În urmă cu câteva săptămâni, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care deplânge tendinţele de creştere a populismului şi a naţionalismului în rândul unor ţări membre.

Rezoluţia condamnă "ieşirile homofobe, antisemite, islamofobe şi alte asemenea ieşiri motivate pe criterii de etnie, rasă, orientare sexuală şi alte criterii iraţionale", nominalizând în mod expres Polonia. La sfârşitul săptămânii trecute, tot Parlamentul European a trimis o scrisoare premierului bulgar Serghei Stanişev cerându-i să amâne aplicarea hotărârii de a demola cartierul ţigănesc din Sofia şi deportarea locatarilor săi. În fine, dar nu în ultimul rând, grupul socialiştilor din PE a trimis premierului desemnat al noului guvern slovac, Robert Fico, o scrisoare semnată de preşedintele acestui grup, Poul Nyrup Rasmussen, subliniind că aşa cum se conturează componenţa viitoarei formaţii guvernamentale ea constituie un motiv de îngrijorare.

Coaliţie roşu-brună în Slovacia

Pentru a lua în ordine inversă toate aceste evenimente, trebuie spus că, după îndelungate pertractări, premierul slovac desemnat a anunţat crearea unei coaliţii pe care presa internaţională o numit-o "roşu-brună". O coaliţie aparent contra naturii, deoarece, alături de partidul de stânga SMER, al premierului, care a câştigat cele mai multe voturi la alegerile recente, fără a dispune însă de majoritatea care să-i permită a guverna singur, include Mişcarea pentru o Slovacie Democratică a fostului premier Vladimir Meciar, cunoscut pentru orientările sale naţionaliste şi xenofobe, precum şi Partidul Naţional Slovac, de extremă dreapta. Liderii acestui din urmă partid apelează la arsenalul argumentelor obişnuite împotriva mino