Europeană, statul român s-a angajat ca până în 2008 cantitatea de lapte prelucrat să se ridice la circa trei milioane de tone pe an. Dacă aceste valori nu sunt atinse, UE poate impune ţării o Europeană, statul român s-a angajat ca până în 2008 cantitatea de lapte prelucrat să se ridice la circa trei milioane de tone pe an. Dacă aceste valori nu sunt atinse, UE poate impune ţării o diminuare a producţiei de lapte.

80 la sută din fabrici îşi închid porţile

Următorul hop pe care industria românească a laptelui trebuie să-l treacă după aderare se referă la respectarea normelor calitative ale comunităţii europene. Astfel, până la sfârşitul lui 2009, unităţile de prelucrare, precum şi cele de colectare a laptelui trebuie să corespundă standardelor Uniunii. În acest context este foarte probabil ca 80 la sută din cele circa 600 de fabrici de prelucrare a laptelui să-şi închidă porţile atunci. Motivele sunt lesne de înţeles: cele mai multe dintre unităţi nu au fonduri suficiente pentru modernizarea tehnologiei ori calitatea laptelui nu corespunde normelor UE.

La limita supravieţuirii

O vizită în satele româneşti răspunde întrebării dacă ţăranii români se vor putea alinia la cerinţele UE. Aceasta ţinând cont şi de faptul că toate cele 1,2 milioane de tone de lapte prelucrate în 2005 au fost colectate de la circa un milion de ţărani cu nu mai mult de două, trei vaci în ogradă. Scenariile postaderare sunt sumbre: circa 70% dintre producători nu vor face faţă condiţiilor asumate de România şi vor rămâne cu laptele nevândut. Numai anul acesta, industria laptelui are la dispoziţie 50 de milioane de euro oferite de UE pentru alinierea industriei la normele europene. De supravieţuit vor supravieţui aderării unităţile de mărime medie şi mare. Pe piaţa laptelui există deja de mai mulţi ani concerne străine care au preluat şi modernizat unităţ