EVOLUTIE Limitarea accesului la marea literatura americana a intarziat evolutia literaturii si mentalitatii romanesti.

Trei oameni importanti de litere romani fac o scurta radiografie a visului american sublimat in literatura si cum acesta a devenit imposibil de atins din cauza cenzurii.

NICOLAE MANOLESCU. "Selectia cartilor traduse si tiparite s-a facut dupa anumite criterii, cum ar fi epoca de care tinea cartea. De exemplu, poetul Walt Withman a fost tradus din primul moment, chiar daca nu in editii complete. In limbajul epocii, erau preferati progresistii, cum ar fi Hemingway, pe la inceputul anilor ’50, sau Faulkner, cu un deceniu mai tarziu. Autorii contemporani americani, adica anii ’60-’70, treceau mai greu de filtrele sistemului. Abia generatia anilor ’80 se poate numi prima generatie a literaturii romane la care influenta exterioara nu mai e franceza, germana, ci americana. Cartarescu si compania sunt cei care i-au citit si chiar tradus pe marii poeti americani ai anilor ’60-’70. Daca exista cu adevarat postmodernism la noi, acesta se datoreaza schimbarii de paradigma survenita prin literatura americana. Cu toate acestea, nu a existat la noi, cu adevarat, influenta scolii americane. Ca dovada, Nichita si toata generatia anilor ’60 s-au indreptat, din nou, catre modernismul interbelic de tip francez. Marele public nu avea nici atat acces la marii scriitori americani."

DAN C. MIHAILESCU. "Din perspectiva marii naratiuni, romanii au stat intotdeauna sub fascinatia rusilor, francezilor si mai putin a britanicilor. Americanii au castigat tarziu, putin si pe alese. Generatia lui Paul Georgescu si Eugen Barbu citea cu nesat John Dos Passos si Th. Dreiser ori traducea Faulkner, in vreme ce beizadelele se delectau cu Hemingway. Apoi, la dezghetul dinspre anii ’70, cand scenele gemeau de Tenessee Williams si Edward Albee, faceau teze