Modificarea legislaţiei în domeniul accizării ţigărilor a generat ieşirea la rampă a tot soiul de personaje care încearcă să apere interesele firmelor private din industria de profil. Un caz Modificarea legislaţiei în domeniul accizării ţigărilor a generat ieşirea la rampă a tot soiul de personaje care încearcă să apere interesele firmelor private din industria de profil.

Un caz elocvent este cel al fostului vicepreşedinte de la Consiliul Concurenţei, George Musliu, care, în prezent, reprezintă interesele unuia dintre primii trei mari jucători de pe piaţa tutunului. Musliu critica de mai multă vreme faptul că în Codul Fiscal de anul trecut se prevedeau preţuri minime de referinţă la alcool şi tutun. El era de părere că stabilirea unui preţ minim ar duce la majorarea preţului ţigărilor ieftine, care astfel vor fi concurate de cele mai scumpe. Din postura de adjunct la Concurenţă, Musliu a avut un cuvânt greu de spus în favoarea producătorilor de ţigări. Recent, Ministerul de Finanţe a propus ca acciza minimă pentru ţigări să fie crescută de la 90% la 95% astfel, indiferent de preţul său, orice pachet de ţigări va trebui să aducă la buget o sumă cel puţin egală cu 95% din acciza plătită de pachetele aflate în categoria de preţ cea mai populară. Mai mult, datorită segmentului mic de piaţă ocupat de ţigările ce vor fi afectate de această măsură, impactul asupra preţului de vânzare al ţigărilor va fi practic insesizabil pentru marea majoritate a cumpărătorilor. În schimb, fondurile colectate prin creşterea cu 5% a accizei vor spori bugetul statului. Acelaşi George Musliu s-a arătat încă o dată împotriva acestei măsuri, doar că acum el se află în tabăra celor de la JTI România, companie afectată de măsura Executivului. Musliu a mai generat, în urmă cu ceva vreme, un scandal pe piaţa tutunului, atunci când a cerut public ştergerea datoriilor Companiei Tutunul Românesc.