Ziua a cincea. Dupa o noapte alba data pe finalul Zilelor Tusnadului, adica pe focurile de artificii si pe cheful de dupa, nu prea ne venea s-o pornim la drum. Ziua a cincea. Dupa o noapte alba data pe finalul Zilelor Tusnadului, adica pe focurile de artificii si pe cheful de dupa, nu prea ne venea s-o pornim la drum. Mai ales ca la Tusnad a fost chiar dragut: masini de epoca, tocanita ungureasca, concerte, fotbal feminin si faptul ca ajunseseram destul de familiari cu localnicii, cu care ne salutam pe strada la tot pasul. Insa asa, cu ochii lipiti cum eram, am luat-o spre Sovata, incercand ca pana la destinatie sa tragem un pui de somn. Irina a propus o escala la Praid, unde mancase acum doi ani, tot in caravana, o tocanita ungureasca excelenta, dar, fiind singurul vot pro, am optat pentru Corund, de unde sa ne luam ceva suveniruri. Si iata-ne risipiti prin bazar, cumparand fiecare "dupa obligatii". Marin, fotoreporterul, a fost cel mai nehotarat cumparator pe care, de altfel, l-am si pierdut printre tarabe. Pana la urma s-a intors la baza cu o sacosa plina cu ulcele. "Ce sa fac, m-am luat cu cumparaturile!", s-a scuzat ardeleanul. Ca sa ne imbune, ne-a cantat ceva refrene italiene - Lasciate mi cantare /perch... ne sono fiero / sono un itali-ano/ un italiano vero. Proaspat intors de la Roma, ardeleanul se simte inca "un italiano vero".

Ajunsi in statiune, am pornit sa ne documentam asupra bazelor de tratament si a lacurilor. La Lacul Ursu am gasit pustiu, doar o mana de muncitori grabeau renovarea. Iar despre tratamentele de fertizilizare am aflat cate ceva in vizita pe care am facut-o la cea mai moderna clinica din Sovata.

Seara, microbisti si cvasimicrobisti ne-am strans in fata unui ecran gigant, postat langa un bar din statiune pentru meciul Franta - Spania. A fost ultima masa rotunda la care fiecare echipa si-a povestit peripetiile de peste z