De când a inceput aceasta editie a Cupei Mondiale, am avut impresia, chiar certitudinea, ca finala se va disputa intre o echipa de dincolo de Ocean si una din Europa. Dar, dupa desfasurarea sferturilor de finala, a trebuit sa-mi schimb opinia. Surprizele s-au numit Brazilia si Argentina, adica nationalele din America pe care le-am considerat capabile sa ajunga in cele doua finale de sâmbata si duminica (8 si 9 iulie) din Germania. Cele doua formatii eliminate in sferturi, Brazilia si Argentina, sunt valoroase, dar neglijenta costa! Germania - Argentina 5-3 (dupa loviturile de departajare). Am vazut in acest meci o echipa - Germania - bine pregatita fizic si bine asezata in teren, cu fotbalisti care respecta toate sarcinile de joc. Culmea este ca, evoluând intr-un sistem 4-4-2, având si jucatori foarte masivi, nemtii nu au avut probleme in defensiva. Spun asta deoarece, teoretic, jucatorii masivi ar trebui sa fie depasiti de mingicari. Si inca o constatare: pâna si jucatorii de rezerva ai nemtilor au utilitatea lor. Argentina? A inceput bine acest Mondial, chiar credeam ca va ajunge in finala, dar acum ei privesc meciurile acasa, la TV. N-au rezistat nici fizic, nu le-a iesit nici o combinatie, n-am remarcat nici o executie individuala ca lumea, iar antrenorul Pekerman s-a grabit cu inlocuirile, dovedindu-se neinspirat. Este un punct de vedere. Italia - Ucraina 3-0. Italia joaca altceva acum fata de ceea ce a jucat ani la rând, iar antrenorul Lippi m-a surprins prin curaj, pentru acest sistem 4-5-1. N-as putea scrie ca jocul propriu-zis al „macaronarilor“ a stralucit, dar rezultatul conteaza in fotbal, iar rezultatele bune tin antrenorii. Cred insa ca dupa meciul de astazi (semifinala Germania - Italia), Lippi si ai lui vor pleca acasa! Ucrainenii n-au demonstrat ca merita sa joace mai departe de sferturi, chiar daca l-au adus in tribuna, ca suporter, pe presedintele