Apele acumulate in sudul Doljului in bazinele fostelor mari lacuri nu se mai retrag in Dunare. Zeci de mii de hectare se afla in continuare sub apele Dunarii, fapt ce a starnit un adevarat razboi de declaratii si acuze reciproce intre factorii de raspundere: ANIF, Directia Apelor Jiul si Prefectura Dolj. Din pacate, la nici una din cele trei institutii nu se cunostea faptul ca acest lucru era inevitabil: reintoarcera Dunarii in matca mama. S-au jucat de-a bresa cu dinamita Totul a inceput cu grave balbaieli, a continuat si s-a incheiat tot asa. Dunarea se umfla vazand cu ochii, iar autoritatea locala, respectiv ANIF, nu se prea vedea pe ceea ce mai ramasese din digurile de pe vremea lui Ceausescu. Singurii care alergau cu roabe pline cu saci de pamant erau jandarmii, pompierii si salariatii de la Apele Romane - Directia Jiul - ultimii neavand chiar nici o obligatie sa faca acest lucru. Abia cand au vazut ca nu este de gluma cu Dunarea, autoritatile locale au decis sa deverseze "controlat" apele in asa-zisele zone inundabile, unde pagubele sa fie minime. Dupa 8-10-15 brese facute in locuri "bine" stabilite, stupoare: apele Dunarii ajungeau tot in fostele albii, nicidecum acolo unde calculasera specialistii doljeni. Asta pentru ca fluidul urmarea cotele de nivel, sub actiunea fortei gravitationale. Descoperind si acest lucru, si anume ca apa nu "curge" la deal, specialistii au continuat sa arunce digul in aer pana l-au facut ciur. Pe urma alte brese pentru evacuarea apelor in Dunare, insa apa nu mai pleca, si tot asa. De fapt, fostele mari lacuri din sudul Doljului, care au existat intotdeauna, se reformasera dupa o absenta de 40 de ani. Razboiul declaratiilor pe valurile Dunarii "Toata lumea ne acuza pe noi", spune Stefan, directorul Apelor Jiul. "Locuitorii satelor inundate de Dunare ne considera pe noi vinovati pentru ca apele nu se mai retrag din zonele inundat