prevederile unui astfel de cod se numără interzicerea consumului de droguri sau de alcool, darea sau primirea de mită şi hărţuirea sexuală. Dacă, până acum, acest set de reguli se aplica mai prevederile unui astfel de cod se numără interzicerea consumului de droguri sau de alcool, darea sau primirea de mită şi hărţuirea sexuală. Dacă, până acum, acest set de reguli se aplica mai mult pentru cei care lucrau la sediul central, se pare că, prin inscripţionarea maşinilor, firmele încearcă să nu se compromită în ochii consumatorilor. "Angajaţii au conştientizat faptul că ei reprezintă în trafic imaginea companiei şi sunt implicaţi, în mod direct, în menţinerea reputaţiei acesteia. şoferii şi-au asumat responsabilitatea în trafic, comportamentul lor la volan îmbunătăţindu-se vizibil", ne-a declarat Janina Trotea, responsabil de comunicare la Coca-Cola România. Pentru Wella România, inscripţionarea maşinilor a urmărit câştigarea respectului consumatorilor.

Glumele proaste sunt rare

Acţiunile de inscripţionare a maşinilor au început, pentru Coca-Cola, în octombrie 2005, iar pentru Wella, în februarie 2006. "Felul cum arată clădirile, mijloacele de transport, comportamentul faţă de consumatorii sau clienţii noştri, felul cum vorbim la telefon, relaţia cu comunitatea pot contribui la construirea unei bune reputaţii", a motivat Janina Trotea luarea deciziei de "ştampilare" a maşinilor. Chiar dacă numărul de telefon la care pot fi sesizate abaterile în trafic este gratuit, firmele nu s-au temut de glumele proaste ale celor care vor să se distreze pe cheltuiala companiilor. "În primele trei luni am avut doar o astfel de glumă, semn că lucrurile merg în direcţia bună şi că decizia a fost înţeleaptă", comentează un reprezentant al companiei Wella. Coca-Cola a primit, în schimb, câteva zeci de mesaje, dar nu a fost vorba de glume, ci mai degrabă mesaje care sal