România, reunind aproape toate confesiunile: ortodoxă, catolică, iudaică, budistă, islamică, au fost invitaţi să dezbată teme referitoare la importanţa credinţei în lumea contemporană, România, reunind aproape toate confesiunile: ortodoxă, catolică, iudaică, budistă, islamică, au fost invitaţi să dezbată teme referitoare la importanţa credinţei în lumea contemporană, răspunderea religiei pentru apărarea valorilor spirituale, raportul dintre libertate, drepturile omului şi răspunderea morală, educaţia tineretului, întărirea familiei etc.

Un loc important este, de asemenea, acordat problemelor care preocupă în mod deosebit lumea contemporană: lupta împotriva terorismului şi a extremismului, xenofobiei şi intoleranţei, prevenirea conflictelor. Reuniunea este chemată să dea un răspuns şi la întrebările privind incompatibilitatea dintre religie şi terorism, la faptul că, deşi niciuna dintre religiile mondiale nu reprezintă o sursă pentru terorism, aceasta nu-i împiedică pe terorişti să-şi justifice acţiunile invocând voinţa supremă. Aşa cum sublinia rabinul-şef al Rusiei, Berl Lazar, nu există extremişti religioşi. "Sau eşti religios, sau eşti extremist", declara acesta, idee împărtăşită de majoritatea liderilor religioşi, indiferent de confesiune. În cuvântarea rostită în prima zi a summitului, imediat după deschiderea acestuia de către Aleksii al II-lea, patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, preşedintele rus Vladimir Putin a prevenit asupra încercărilor de scindare a lumii după criterii etnice şi religioase, de dezbinare a comunităţilor creştină şi islamică şi a adresat chemarea de a se promova dialogul interconfesional, opunându-l ideologiilor extremismului. Acesta a evidenţiat faptul că necunoaşterea bazelor elementare ale culturii religioase, erodarea valorilor morale în societate, îndeosebi în rândul tineretului, constituie adesea cauza apariţiei fenomenel