- Diverse - nr. 131 / 6 Iulie, 2006 Unul dintre argumentele politicienilor maghiari in favoarea autonomiei, indiferent de faptul ca fac parte din UDMR, UCM, CNMT sau CNS, este ca in Europa exista autonomii pe baze etnice care ar putea fi luate drepte exemplu. Invocate cel mai frecvent ca pilduitoare in acest sens sunt autonomia populatiei de limba germana din Tirolul de sud si autonomia suedezilor din Finlanda. Despre cat de relevante sunt aceste exemple reiese din prezentarea a doua dintre cele mai frecvent invocate. Autonomia ca pret si pretul unei autonomii In virtutea faptului ca, in cursul istoriei, Tirolul de sud a fost locuit si de italieni, dupa Primul Razboi Mondial, teritoriul, care facuse parte din Imperiul austro-ungar, a fost atribuit Italiei. In 1945 s-a incercat, fara succes, realipirea Tirolului de sud la Austria. Discutii contradictorii si sterile intre Italia si Austria au continuat pana in 1948 cand, in urma intelegerii dintre cele doua state, s-a acordat o autonomie formala unui tinut in care au fost cuprinse doua regiuni: Trento, unde predomina populatia italiana, si Bolzano, unde majoritara era populatia vorbitoare de limba germana. Pe intreg teritoriul, denumit Alto Adige, raportul era favorabil italienilor in proportie de doua treimi. Solutia nu i-a satisfacut pe germanofoni. Discutii antagonice au continuat pana in 1960, cand extremistii din Tirolul de sud au aruncat in aer un stalp de inalta tensiune, intrerupand in acest fel alimentarea cu curent electric a Lombardiei. Cum era de asteptat, Italia a reactionat la actiunile extremistilor. La randul ei, Austria s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU. Este interesanta opinia lui Christoph Pan, presedintele Federatiei Uniunii Nationalitatilor din Europa (FUEN) asupra actului terorist din 1960. Dupa domnia sa, chiar daca el personal nu este de acord in principiu cu astfel de procedee