Desi multi se pregatesc pentru concediu, incercind sa fuga de caldura sufocanta din Capitala, luna iunie ramine inca foarte ofertanta pentru melomani, stagiunea incheindu-se „in forta“, in timp ce, in paralel, studentii claselor de canto si-au sustinut licenta in cadrul unor spectacole interesante si diverse. Daca la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti s-a derulat o serie impresionanta cu Boema de Puccini, in care aproape zilnic au evoluat distributii noi, dar si doua spectacole cu Nunta lui Figaro de Mozart, la Opereta, in foyer, a avut loc o reprezentatie cu Telefonul de Menotti.

In cadrul acesteia, secondata de baritonul Catalin Petrescu, soprana Anna Mirescu a interpretat personajul principal, care i-a pus in lumina calitatile vocale deosebite, talentul scenic si expresivitatea (remarcate, de altfel, in aceasta stagiune, si in spectacolele Operei in care a fost invitata sa abordeze roluri importante, pregatindu-si deja debutul in Rigoletto de Verdi care, in toamna, va constitui etapa finala in concursul de angajare la ONB).

Dar pe aceeasi scena, rivnita de oricare dintre absolventi, a avut loc o seara cu totul aparte, in care ideea de stafeta simbolica, dar si de intilnire a generatiilor de artisti a devenit evidenta si extrem de apreciata de publicul care a facut ca sala sa devina neincapatoare. De multa vreme nu am mai vazut spectatori in picioare, „masati“ si pe culoarele de la parter, ascultind fascinati Traviata verdiana care, de aceasta data, a beneficiat de o distributie omogena si echilibrata, cu soprana Mihaela Stanciu in rolul titular si tenorul Marius Manea in Alfredo.

Ambii au glasuri frumoase, cu un real potential expresiv, cintind cu emotie alaturi de celebrul nostru bariton Eduard Tumagian, care a dat din nou viata, dupa decenii, personajului Germont care, la inceputul carierei, pe aceeasi scena, i-a ad