Discutia a alunecat, condusa de Dinescu, catre natura represiva a regimului comunist, catre Gulag si catre victimele terorii. Evtusenko a replicat, senin, ca si capitalismul are crimele lui, de la Inchizitie pina in zilele noastre... Acest tip de rationament, foarte pe placul stingistilor occidentali, este de o mare perversitate Am asteptat cu emotie, duminica seara, emisiunea in care Evghenii Evtusenko era asteptat in studiourile Realitatii TV. Evtusenko a fost un adevarat mit al anilor '70-'80, alaturi de Andrei Vosnerenski si de Robert Rojetvenski (sper sa le scriu corect numele). Era perioada "dezghetului"; se stia de o revista, "Novii mir", care publica texte indraznete, lui Soljenitin i se daduse permisiunea sa tipareasca O zi din viata lui Ivan Denisovici, Evtusenko aduna, la recitalurile sale, zeci de mii de oameni. Aceasta deschidere ideologica si culturala s-a dovedit insa efemera. Soljenitin a devenit repede un "dusman al poporului" si a fost expulzat in Occident, la fel Bukovski, au aparut "samizdatul" si disidentii, a caror rezistenta o urmaream cu admiratie, despre Evtusenko nu mai stiam aproape nimic, nici macar in a doua jumatate a anilor '80, in perioada "glasnost"-ului, cind in primul plan al scenei au iesit personaje precum Saharov. Amfitrionul emisiunii de duminica, Mircea Dinescu, era si el vizibil emotionat. Cred ca si putin surprins (in ce ma priveste, am fost surprins in mult mai mare masura) de infatisarea (ar trebuie sa spun "look"-ul) poetului rus. La 73 de ani, Evtusenko arbora o camasa pestrita, in culorii vii; mod de a protesta, a spus el, impotriva cenusiului in care a fost obligat sa traiasca ani de zile. La incheieturile miinilor, bratari. Este la a patra nevasta, despre care putem presupune ca e mult mai tinara. Sta cam jumatate de an in Statele Unite, unde preda (nu s-a inteles prea bine: literatura sau limba rusa) la diferite unive