De fiecare data când ploua la Brabeti, gradinile erau napadite de melci. Oamenii ii striveau pentru ca urcau pe rasadurile de legume si lasau dâre lipicioase. Nu stiau atunci ca in alte colturi ale lumii melcii sunt delicatese la mesele bogatasilor si ca daca ii cresti poti sa scoti mai multi bani decât din cultivarea legumelor sau a porumbului. Familia Stavarache din Brabeti o tinea de ani buni din grâu in porumb si din porumb in grâu ca altceva, ziceau ei, nu se facea. Intr-o zi, a venit un var de-al lor de la Craiova, care parea ca stie ce misca prin Europa si le-a spus ca daca vor sa câstige bani trebuie sa creasca melci. Stia el ca italienii cauta cu disperare melcii de ferma si ca Europa iti da jumate din bani numai sa vrei sa te faci „melcar“ in sat la tine. Taranii se aliniaza cerintelor Europei La inceput, Petre, seful familiei Stavarache, n-a prea crezut si-o tinea una si buna ca daca ai tractor si combina n-ai cum sa mori de foame. „N-am crezut ca o sa facem mare scofala, dar fiu-meu si nora-mea au sarit ca varu' are dreptate si ca n-o sa moara si ei zgârmând in pamânt toata viata ca mine. I-am zis aluia sa vina cu melcii la Brabeti si sa ne apucam de treaba. Pai, sa vedeti ca e lucru dracu’ cu melcii. Varu' a facut proiect si a umblat pe la toti sfintii dupa aprobari, iar Europa i-a dat 6.000 de euro pe care a zis ca nu ni-i mai cere indarat. Noi am pus inca pe atât si ne-am apucat de treaba. Am ingradit cu sârma in ochiuri captusita cu tabla, am impartit suprafata in parcele mici despartite prin plase dese, iar pe ele am semnanat un fel de salata de le place melcilor. Am facut un fel de sistem de irigatii ca sa-i putem stropi, ca le place la umezeala, si am cultivat si niste floarea-soarelui sa le tina de umbra. Când am fost gata, ne-a adus varu' cutiile cu melci si le-am dat drumul in salata asta a lor si acum asteptam sa faca pui. Nu prea stim noi, ast