Cartile cuceresc oameni din ce in ce mai diferiti, prin metode diverse. Literatura feminina si cea "a misterelor" fac furori printre cei care vor sa fie "la moda", cartile motivationale se inghesuie pe biroul managerilor, copiii nu mai stau pe ganduri cand e vorba de o carte masiva (vezi mania Harry Potter).
In plus, ordinea cronologica, alfabetica, dar si financiara dicteaza ca inainte de "blockbuster" e intotdeauna un "best seller".
Mai nou, doamnele strang cu drag in brate nu numai gentile din colectia primavara-vara, ci si noile volume colorate din "literatura feminina". Cateva baruri si cafenele ofera, pe langa bauturi, si carti ce pot fi rasfoite pe indelete, companii de cosmetice se aliaza cu edituri, iar mai multe reviste de moda includ ca bonus cateva pagini din romane straine in premiera. Se intampla in Romania, in ciuda faptului ca bibliotecile de cartier devin restaurante, iar statisticile sunt ingrijoratoare (doar un roman din cinci cumpara macar o carte pe an, best seller insemnand in jur de 200.000 de exemplare vandute). Impresia generala e ca lumea citeste sau, oricum, e incurajata sa o faca. Sa fie vorba de o "moda"?
Mai degraba un efect al marketingului bine tintit. Pe de o parte, literatura feminina isi explica succesul prin faptul ca femeile oricum citesc mai mult decat barbatii, dupa cum s-a demonstrat deja. Iren Arsene, director editorial Curtea Veche, nu crede insa in asa-numita literatura pentru femei. "Eu nu pot sa fac o diferenta ca editor; de fapt, e tot o chestiune de marketing".
Si totusi doamnele par sa aiba, intr-adevar, mai multe in comun cu cartile. De pilda, imperativul "masurilor mici". Un critic/scriitor american, Walter Kirn, observa intr-un articol ca marimea conteaza si pe piata editoriala. Sunt mai multe sanse ca o carte subtire sa fie "sentimentala", prin urmare sa fie mai vanduta decat una mai masiva
