Lumea spirituală a satului românesc nu a dispărut, aşa cum am fi fost tentaţi să credem, ci doar s-a mutat, temporar, la muzeu. Ne-a convins de această realitate delegaţia comunei Ruşii Munţi, prezentă la a doua ediţie a Festivalului Văii Mureşului, cu exponatele cele mai de seamă pe care Muzeul ţăranului român, din localitate, le adăposteşte. Dar şi cu localnicii, tineri şi vârstnici, care împreună vor să redescopere şi să readucă portul şi tradiţia veche românească pe uliţele satelor din munţii Gurghiului. Încă din prima zi a festivalului standul comunei a avut ce să arate lumii. Din casa meşterului popular, ţesătoarea de covoare Cengher Elena, a fost scos şi expus războiul de ţesut vechi de aproape o sută de ani, pentru că localnicii doresc să arate lumii că în Ruşii Munţi ţesutul "cindeielor", a pânzei şi a covoarelor, se practică în continuare. Sătenii au adus exponate vechi de sute de ani, pentru că sunt mândri de ele. Structura interiorului casei ţărăneşti tradiţionale este reprezentată fidel, toate obiectele existente aici provenind de la localnicii care până nu demult le foloseau în viaţa de zi cu zi: blide de lut, liunguri şi liunguroaie din lemn, ştergare, covoare, scoarţe, carpete şi păretare din lână toarsă şi vopsită de "boreasa" casei, ţesute în serile lungi de iarnă, în şezătorile satului. Oamenii au adus şi carul cu zestrea pe care fetele o primeau la măritiş, cu perne îmbrăcate în feţe ţesute "în cinci iţe", feţe de masă, ştergare, şerveţele. Dar cea mai mare mândrie a sătenilor o reprezintă costumele populare cu iile de borangic subţire, cusute pe fir, care au pus la grea încercare imaginaţia creatoarelor lor. "Alături de Elena Csengher, care ţese "cindeie", o altă localnică, Maria Puşcaş, îşi demonstrează măiestria în croirea "ceptarelor" din blană de miel. Meşterii populari consacraţi confecţionează curele, "gerdane", sau cum le zice azi col