Stânceniul a îmbrăcat şi el haine de sărbătoare cu ocazia Festivalului "Redescoperă Valea Mureşului". Comuna apei minerale a venit în întâmpinarea oamenilor cu tot ce are mai de preţ: tradiţii, mâncăruri cu specific de munte, dansuri şi cântece de joc, toate la standul inscripţionat în lemn de brad.

Ca să înţelegi specificul Stânceniului, trebuie spus din capul locului că aşezarea este, probabil, singura comună mureşeană în al cărei specific întâlnim puternice influenţe moldoveneşti. Se presupune că în această zonă au poposit pe la începutul sec. al XVI-lea mai multe familii de păstori moldoveni. Profitând de abundenţa lemnului de brad, pin şi stejar din această regiune, crescătorii de oi s-au specializat treptat în construcţiile de cabane. Iar de aici şi până la denumirea localităţii de Godemesterhaza ("făuritori de case" – maghiară) sau Meisterhausen (germană), aşa cum este pomenită în cronicile de pe la 1725, nu a mai fost decât un pas. Denumirea de Stânceni a revenit comunei ulterior, fiind dată de sumedenia de forme geometrice în care intemperiile au şlefuit stâncile masive din zonă.

Piatra – la loc de cinste

Dincolo de frumuseţile naturii, localitatea se mândreşte şi cu o istorie deloc banală. "Ei, despre Stânceni se pot spune multe. Prin comuna noastră s-au perindat multe personalităţi ale vremii. Vă pot spune că, aici, a poposit Mihai Eminescu cu o trupă de circari şi Constantin Romanu Vivu, unul dintre fruntaşii revoluţiei române din Transilvania din perioada 1848-1849. Chiar de la noi, din localitate, l-a luat potera", se făleşte secretarul Primăriei, Ioan Florea. Şi cum comuna trebuie să-şi respecte numele, locuitorii ei au adus la Festivalul Văii Mureşului cea mai pitorească caracteristică a Stânceniului: piatra. "Poate părea ciudat dar asta ne reprezintă. De aceea am venit cu tot soiul de roci, ca să ne cunoască lumea şi prin această