Un ins aflat in vacanta se afla, de fapt, intr-o stare de transa. Este probabil ca o astfel de persoana sa poata fi chiar detectata pe o placa fotografica; cine stie in ce culori ar arata, pe o placa inca neinventata, un om in dispozitie de vacanta... Am vazut, dintr-odata, vacanta. S-a intimplat la data si ora fixa si la locul cel mai potrivit. Ma aflam in Copou, la citiva pasi de Casa de cultura "Mihai Ursachi"; era ora 17.00 fix, ziua de 15 iunie. Se simtea parfumul teilor, doua fetite, topaind, faceau baloane de sapun si un domn grav, cu palarie, citea pe o banca "Viata lui Stalin". Una din fetite a strigat ca Dumnezeu o iubeste pe ea cel mai mult, pentru ca in balonul ei se vede cerul albastru; nu stiu ce i-a raspuns cealalta, dar atunci am simtit deodata ca anul acesta a venit vara, vacanta. Atunci, nu in canicula zilelor anterioare, cind o uitasem. Vacanta apare spontan, ca un fapt sufletesc inevitabil, ca dezghiocare a unui instinct care isi face loc, atunci cind i-a venit timpul. Este o mica minune. Un ins aflat in vacanta se afla, de fapt, intr-o stare de transa. Este probabil ca o astfel de persoana sa poata fi chiar detectata pe o placa fotografica; cine stie in ce culori ar arata, pe o placa inca neinventata, un om in dispozitie de vacanta... O teza de doctorat ar fi binevenita, apropiindu-ne de esenta misterioasei transformari. Este si nitica poezie - sau chiar multa poezie - in starea de vacanta. Sentimentele sufera un proces de conturnare cu nu stiu cite grade, iar timpul devine einsteinian in modul cel mai clar. Nu trece niciodata mai greu timpul decit intr-o localitate balneara unde ploua neincetat si unde simti aceasta lentoare a curgerii timpului ca pe o neghiobie care te priveste personal; si tot acelasi reper fizic, timpul, devine precipitat spre sfirsitul vacantei. In vacanta, legile elementare, solid instalate, sint, deseori, perturbate. Se in